Cand se da vacanta ?

Nu va suparati…poate stiti cumva sau poate-ati auzit pe undeva …cand se da vacanta pentru oamenii mari ? Am ratat o oferta acum cateva zile, era la promotie si m-am asezat si eu cuminte la coada….doar ca n-am mai apucat . S-a dat cu ratia, sa ajunga la toata lumea, dar pana sa vina si randul meu….s-a terminat vacanta pentru oamenii mari !

cort la munte

Poate stiti pe undeva unde au adus macar o vacanta mai mica, desi mi-as dori una “all inclusive”, in care sa nu te doara capul, sa nu sune telefonul ca-n Gara de Nord, sa nu claxoneze tirurile pe la poarta, sa nu ai in grija “ferma animalelor ” de la neamurile ce stau langa tine, sa nu-ti simti inima cat un purice ca fie-ta da BAC – ul si admiterea la facultate si sa te straduiesti din rasputeri sa n-o arati…

Mi-as dori o vacanta in care sa uit ca azi e azi si sa ma gandesc ca poate-o fi ieri sau poimaine, sa numar pietrele din albia unui parau care a invatat vesnicia, sa ascult cum vorbeste un brad despre secole…

Va rog din suflet – daca auziti ca aduce undeva vacanta pentru oamenii mari, dati-mi si mie de stire ! Mi-e atat de dor de ea….

Advertisements

31 thoughts on “Cand se da vacanta ?

  1. sa uiti de tot si toate si sa te bucuri de vacanta cu apa soare pietre luna….doar cu creierasul sters ( cum sa nu disperi de bac-ul copilului sau de impozitul primariei ,si de facturi…hai am !!?? si eu caut ca si tine si poate ..la loc cu verdeata …sa gasim !!

    Liked by 1 person

  2. Am citit odată un fel de scrisoare-manifest, se numea „Vreau să cresc mic!” Firește că era textul unui adult care voia să fugă în Pădurea-fără-griji-fără-obligații-fără-facturi-de-plătit…
    Regret că nu l-am copiat.
    Dar, poți fugi o zi în mijlocul unei păduri adevărate, departe de șosea. Te-așezi acolo pe-o piatră, pe-o buturugă sau stai rezemată de-un trunchi, închizi ochii și lași să intre în tine liniștea vegetală, bătrână și nepăsătoare a copacilor. Nu trec două minute, și bătăile inimii încep să se rărească. Gândurile se blurează și-ți rămâne doar mirosul iute al ciupercilor. Îl tragi pe nas și simți că ai putea să te fofilezi în afara timpului uman și să stai acolo până la sfârșitul eternității – vorba lui Asimov, fără să-ți fie foame, sete, frig, somn.
    Eu fac așa măcar de patru ori pe an, fără să știu cum se numește exercițiul: vacanța adultului.

    Liked by 4 people

    1. Un sfat bun….daca as avea paduri pe langa mine 😀 stau in inima Olteniei, unde e camp cat vezi cu ochii . Ici colo cate un palc de pomi – dar ala nu-l poti numi padure 😀

      Like

  3. Pana vin copii pe lume ești intr-o vacanta . Doar ca nu știi, decât după. Și apreciezi ceea ce ai avut.

    După ce cresc copii, nu te mai tine picioarele sa cauți acel loc unde sa fie vacanta.

    Eu am planuri cu casa socrilor. A părinților e luată de sora din dotare. Dar a socrilor e a noastră și e la sat.

    Acolo voi fugi , voi evada.

    Doar ca mai trebuie sa aștept cam 16 – 18 ani. 🙂

    Liked by 2 people

      1. Da nici la apartament nu-i ușor. Am crescut la tara, apoi la oraș am stat la casa. Abia am așteptat sa ajung la casa mea, apartament clar.

        Acum m-a duce la casa, cu limba scoasă .
        Dar sa am și apartamentul 😉

        Like

        1. Stiu ca nu e usor, am stat si eu la bloc niste zeci de ani. La casa – primii 5 – 7 ani o tineam numai intr-un gratar . Si de coceam ardei, tot pe gratar ii puneam. Apoi ne-am potolit 😀

          Liked by 1 person

  4. Pai tu nu-ti doresti vacanta, dupa cum observ eu, asa, cu ochiu liber. Tu vrei o detasare totala de realitate si realitati. O evadare fizica si mentala din cotidianul tau. Pai cred ca Nina, desi a glumit, are dreptate. 😉 Asa ca, despre astfel de vacante … numai de bine 😆

    Liked by 2 people

    1. Sincer – traiesc cu marea speranta ca totusi o sa apuc o astfel de vacanta pana la “locul cu verdeata ” 😀 Ca stii cum e : speranta moare ultima 🙂

      Like

      1. Gindeste-te bine ce-ti doresti 😉
        Nu spun ca nu-ti poti realiza visul, dar pentru asta ar trebui sa fii nepasatoare, insensibila, egoista si inca multe alte caracteristici de care, sincer, nu observ ca te-ai face vinovata 😉

        Liked by 2 people

  5. Bună întrebare! E adevărat că tânjim cu toti după o vacanță fără de griji, ca-n vremurile magice ale copilăriei, dar aceasta este doar un vis. Odată cu trecerea anilor…pierdem acest privilegiu. M-a amuzat mult expresia cu “ferma animalelor” rudelor sau vecinilor. Tot sperăm ca vom prinde “super-oferta” acelei vacante de vis…
    Numai bine si o vară frumoasa! 😊

    Liked by 2 people

    1. Sunt si rude si vecin – 2 in 1 cum ar zice o oferta 😀 – ca e unchiul meu si sta gard in gard cu mine si pleca aiurea-n tramvai ca e pensionar si n-are nicio grija 😀 Norocul meu ca n-are porci, ca aia nu-mi plac ! Daca auzi de super-oferta aia pe undeva…te rog eu, da un semn 😀 O seara cu multe stele in suflet iti doresc !

      Like

  6. Mai greu cu vacanța la noi 😦 Nici concediul nu îl poți numi vacanță „adevărată”. Mereu se ivește ceva care să strice liniștea sau să miște ceva 😀 (cel puțin la mine).

    Liked by 1 person

  7. Amu’, io ce să fac dacă stai la coadă? Sunt momente-n viaţă în care laşi deoparte şi bun simţ şi bună creştere şi tot. Şi dai din coate să ajungi în faţă 😀
    Nu ştiu, aş vrea să ştiu dar până una-alta, cu prima ocazie voi “fura” reţeta Renatei că sună promiţător.

    Liked by 1 person

  8. Cred că vacanța e un dar de care se pot bucura doar copiii, pentru că doar ei sunt lipsiți de griji. Și da, statutul de părinte este cam incompatibil cu cel de adult aflat în vacanță. Meseria de părinte nu beneficiază de concediu. Așa am auzit de la cei trecuți prin toate cele, că de aflat nu prea aș vrea să aflu cum e 😉 . E cam mare prețul de plătit: renunțarea la sine.

    Liked by 1 person

      1. Știu doar ce văd la mama. E într-un stres și într-o îngrijorare continue. Nu știu dacă momentele ei de bucurie depășesc că durată sau ca intensitate pe cele de teamă, îngrijorare. Dar poate ea exagerează, poate nu toate mamele sunt la fel. Cu siguranță eu aș fi ca ea, ceea ce nu ar face decât rău copilului respectiv. Sunt convinsă că sunt și satisfacții, incomparabile cu altceva. Ideal e să reușești să accepți că acel copil nu îți aparține complet, că nu e copia ta, ca are propria viață, că poate avea alte dorințe, alte visuri, alte pasiuni, că viața lui înseamnă și esecuri, nu numai realizări. Să îl vezi înfruntându-i pe ceilalți, învins de multe ori. Să te vezi neputincios, de multe ori. Eu cu siguranță nu aș fi un părinte bun. Nu toți avem această vocație, deși biologic majoritatea suntem apți 🙂 .

        Liked by 2 people

        1. Nu am fost si nici nu voi fi o “mama acaparatoare”. Am lasat-o pe fie-mea sa-si faca propriile gresesli, sa aiba visurile ei – care, cateodata s-au mai si naruit:) – sa aiba propriile esecuri…Eu doar am sustinut-o, am incurajat-o, am mai si certat-o 🙂 Dar bucuriile pe care mi le-a adus nu se compara cu nimic altceva !

          Liked by 1 person

  9. Sa stii ca si eu tot dupa vacanta aia tanjesc si am constatat ca, daca ti-o doresti cu ardoare, pana la urma esti rasplatit. Ca sa fiu mai sigura, anul trecut i-am scris si lui Mos Craciun, deci deja sunt cu bagajele la usa. Doar un semn sa-mi dea… 😉

    Liked by 1 person

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s